Psihoterapia individuala

Psihoterapia individuala

Psihoterapia individuala este un demers explorator si de constientizare. Scopul terapiei este de a obtine un mai bun control al propriei vieti, o adaptare mai flexibila in fata schimbarilor ce survin, o  rezolvare a problemelor de viata.

Exista momente in viata noastra cand ne simtim dezorientati, tristi, depasiti de probleme, nesiguri. Psihoterapia ne poate ajuta sa depasim aceste etape si sa ne recastigan libertatea de a alege, de a gandi si de a actiona.

“Nu poti invata pe nimeni nimic, poti sa-i ajuti sa gaseasca in ei insisi. (Galileo Galilei)

Fiecare dintre noi trecem, la un moment dat, prin momente mai dificile – momente in care, suportul unui psihoterapeut ne poate ajuta sa depasim mai usor obstacolul, oricare ar fi acela. Astfel de situatii ar putea fi :

üsituatii de criza si urgente psihologice – nevoia de suport psihologic pentru persoane aflate in stres posttraumatic si care au trecut recent prin situatii de pericol, accidente de orice fel, despartire, divort, decesul unei persoane apropiate (doliu), boala cronica, boli terminale,  avort, viol, abuz etc.;

ü stari de anxietate, depresie, confuzie, incertitudine, apatie,tristete, sentiment de gol interior;

ü fobii si frici de orice tip;

ü stres si surmenaj (fizic si/sau intelectual), oboseala cronica;

ü atacuri de panica;

ü tulburari psihosomatice;

ü tulburari obsesiv-compulsive;

ü tulburari ale somnului (insomnie, hipersomnii);

ü tulburari alimentare (bulimie nervoasa, anorexie);

ü tulburari de dinamica sexuala;

ü dependenta emotionala;

ü dificultati relationale si de comunicare interpersonala;

ü timiditate, lipsa increderii in sine;

ü inadaptare / inadecvare sociala;

ü sentimente de inferioritate, devalorizare (atrofierea stimei de sine), complex de superioritate (hipertrofia stimei de sine);

ü impas existential, cu pierderea reperelor si/sau scopului in viata;

ü situatii conflictuale (cu membrii familiei, prietenii, colegii etc.);

ü perioade de tranzitie in viata / schimbari majore (maternitatea, nasterea unui copil, mutarea intr-un alt oras sau tara, schimbarea profesiei, somaj etc.);

ü probleme legate de familia de origine;

ü dificultati legate de perioada pre si post natala;

ü abuz si dependenta de substante;

ü managementul furiei / agresivitatii;

ü managementul stresului – personal, profesional si in situatii de criza.

Beneficiile psihoterapiei individuale :

  • schimbari in plan atitudinal si comportamental;
  • cresterea eficientei in plan personal, social si profesional;
  • eficientizarea relationarii interpersonale (partener de cuplu, copii, parinti, prieteni, colegi etc.);
  • dezvoltarea propriilor resurse creative;
  • imbunatatirea performantelor personale si socio-afective;
  • maturizare afectiva, cognitiva si relationala;
  • capacitatea de a preveni eventualele “crize existentiale”;
  • ameliorarea comunicarii si a adaptarii in familie, la locul de munca, in diverse medii sociale;
  • obtinerea unei perspective noi asupra propriilor dificultati;
  • capacitatea de a transpune in actiune noile modele comportamentale invatate;
  • dobandirea unei atitudini generale pozitive;
  • capacitatea de a utiliza propriile resurse in scopul solutionarii diverselor probleme aparute;
  • cresterea increderii in sine;
  • imbunatatirea imaginii de sine;
  • aflarea unor solutii alternative optime la problemele de orice tip.

De ce alegem gresit?

„Valoarea aşteptată a oricăreia dintre acţiunile noastre – calităţile pe care noi putem conta să le obţinem – este rezultatul a două lucruri simple: şansele ca această acţiune ne va permită să câştigăm ceva, şi valoarea acelui câştig pentru noi.”

Ce erori fac însă oamenii când iau decizii? Erori în estimarea şanselor de reuşită şi erori în estimarea valorii succesului propriu, spune Dan Gilbert.

Și de ce facem aceste erori? Deoarece „creierul nostru a evoluat pentru o lume diferită decât cea în care trăim. A evoluat pentru o lume în care oamenii trăiau în grupuri mici, rar se întâlneau cu alții care să fie totalmente diferiti de ei, aveau viață scurtă în care erau puține alegeri, iar prioritatea principală era să mănânce și să se împerecheze.”

psihoterapie individuala